Maxime bune la tema prieteniei

 

Un articol despre prietenie adevărată aici.

Cum să memorezi mai uşor poezii, definiţii şi texte întregi?

Este o metodă simplă de memorare care nu dă greş. Personal m-a ajutat să memorez texte întregi fără un mare efort. Se numeşte – „Metoda iniţialelor”

Spre exemplu avem poezia lui Alexandru Donici:

Racul, broasca şi o ştiucă
Într-o zi s-au apucat
De pe mal în iaz s-aducă
Un sac cu grâu încărcat.
Şi la el toţi se înhamă:
Trag, întind, dar iau de samă
Că sacul stă neclintit,
Căci se trăgea neunit.

Pentru a o memora mai simplu fă următorii paşi:

Pasul 1. Scrie pe o foaie iniţială de la fiecare cuvînt din poezie sau text;

Exemplu:

R, b. ş. o ş.
Î. z. s. a.
D. p. m. î. i. s.
U. s. c. g. î..
Ş. l. e. t. s. î.:
T., î., d. i. d. s.
C. s. s. n.,
C. s. t. n..

Pasul 2: Încearcă să citeşti poezia folosind doar iniţialele;

Dacă uiţi cumva vreun cuvînt, atunci priveşte în poezie, apoi te întorci înapoi la iniţiale.

Pasul 3. Citeşti de mai multe ori, pînă cînd observi că citeşti foarte uşor doar cu ajutorul iniţialelor, fără a te mai uita la textul original;

Pasul 4. Ascunde toate iniţialele în afară de prima iniţială din rînd, şi încearcă să spui întreaga strofă folosindu-te numai de aceste iniţiale;

Exemplu:

R,
Î.
D.
U.
Ş.
T.,
C.

Cum merge? Acum treci la ultimul pas.

Pasul 5. Ascunde toate iniţialele, poţi să laşi doar prima literă;

Încearcă acum să spui această strofă. Cum ţi-a reuşit?

Este o metodă destul de eficientă. Nu neg faptul că sunt altele la fel de bune, dar asta am văzut-o cel mai bine cum lucrează.

Un alt plus al acestei metode – poţi scrie pe o foiţă iniţiale de la diferite definiţii, poezii, texte pentru teatru, şi poţi citi pe iniţiale oricînd ai un minut liber, atunci cînd eşti în transport public, în rînd la magazin sau în altă parte.

Şi rezultatul va fi – un text memorat cu un efort micşorat!

Îţi doresc mult succes în aplicarea acestei metode!

Surse: Cartea – “Cum să dezvolţi supermemorie” (Tatiana Nikitina)

 

Poezia: Scumpi şi dragi învăţători

Această poezie a scris-o una din elevele la care predau.

SCUMPI  ŞI  DRAGI  ÎNVĂŢĂTORI!

Dimineaţa de cu zori

Cade roua drept pe flori,

Peste floarea de lumină

Din a cărţilor grădină.

 

Ale voastre dulci cuvinte,

Pline de învăţăminte,

Vin ca să ne răcorească

Setea noastră sufletească.

 

Vin de undeva departe,

Ca să ne aduca carte,

Să ne lumineze faţa

Când abia începem viaţa.

 

De cu zori şi până seara

Ne şopteşte inimioara:

Scumpi şi dragi învăţători,

Vă suntem mulţumitori!

Dedic această poezie inclusiv profesorului nostru model, domnului Vitalie, care depune un efort enorm pentru a ne învăţa multe lucruri utile (nu doar din fizică)

Autoare: Dron Veronica, elevă anul III, şcoala profesională nr.8

 

Persoanele care fac diferenţă în viaţa ta…

Încearcă să răspunzi la cîteva întrebări:

  1. Care sunt cele mai bogate 5 persoane din lume?
  2. Care sunt ultimele 5 cîştigătoare de la Miss Univers?
  3. Numeşte 10 cîştigători ai premiului Nobel.
  4. Care sunt ultimii 5 cîştigători ai premiului Oscar pentru cel mai bun actor sau cea mai bună actriţă?

Cum merge? Nu prea? Nu te îngrijora pentru asta. Nici unul din noi nu-şi aminteşte care erau ieri cei mai bogaţi, cei mai frumoşi, cei mai celebri…

Cum răspunde la următoarele întrebări:

  1. Care 3 profesori te-au ajutat cel mai mult în formarea ta?
  2. Care 3 prieteni te-au ajutat în momentele grele?
  3. Gîndeşte-te la cîteva persoane care te-au făcut să te simţi special.
  4. Cu care 5 persoane îţi face plăcere să petreci timpul?

Cum merge? Mai bine? Persoanele care fac diferenţă în viaţa ta nu sunt acelea care au cele mai bune rezultate, mai mulţi bani sau mai multe premii…

Sunt cele care îşi fac griji pentru tine, care au grijă de tine şi care stau lîngă tine chiar şi în momentele grele.

Gîndeşte-te o clipă… Viaţa e foarte scurtă! Tu, pe ce listă eşti? Nu ştii? Lasă-mă să te ajut…

Poate nu eşti printre cei faimoşi, dar totuşi ai citit acest mesaj.

Trimite-l şi tu la rîndul tău… poate reuşim să schimbăm ceva în viaţa noastră şi în acea a unei alte persoane.

„O lumînare nu pierde nimic dacă o aprinde pe alta.”

Lecţia practică la şcoala nr.5

11 martie 2011

În perioada 9-12 martie 2011, în incinta şcolii nr. 5 oraşul Chişinău a avut loc o conferinţă de formare a profesorilor, organizată de organizaţia Cross Roads în colaborare cu ProDidactica şi şcoala nr.5. Scopul acestei conferinţe a fost de a oferi profesorilor resurse şi idei noi în domeniul predării formării caracterului.

În cadrul conferinţei am fost împărţiţi în cîteva echipe, compuse din profesori de la diferite şcoli din municipiul Chişinău. Pentru a consolida ceea ce am învăţat pe parcursul conferinţei am avut de pregătit o lecţie practică de diriginţie.

Un lucru interesant ala acestei lecţii a fost faptul că am predat-o în echipă. Şi echipa a fost compusă din 10 persoane, profesori de diferite obiecte.

După ce elevii au intrat în clasă, au fost împărţiţi pe grupuleţe, au fost prezentaţi profesorii, şi fiecare din noi, am avut cîte o mică parte a acestei lecţii. Fiecare trebuia să vorbim despre anumite principii a caracterului.

Lecţia a fost începută de Marţev Lucia, profesoară de drept la liceul teoretic „Hyperion”. Dumneaei a prezentat pe fiecare profesor din echipă şi a prezentat scopul lecţiei.

Primul principiu prezentat a fost – „Poartă-te cu alţii aşa cum ai vrea ca ei să se poarte cu tine”. Această activitate a fost condusă de Gheţivu Maxim, profesor de fizică din Cahul.

Băieţilor li s-a cerut să dea cîte o însărcinare fetelor să facă ceva hazliu. Au fost un pic surprinşi cînd au aflat că  însărcinările ce le-au dat, tot ei trebuiau să le îndeplinească.

A doua activitate a fost condusă de Dogotari Oxana, profesoară de limbă engleză la Liceul Teoretic Onisifor Ghibu. Ea a ales cîte un elev de la fiecare echipă, şi fiecăruia i s-a dat cîte un rol. Aceste roluri erau – Om de afaceri, Lider religios, Preşedintele ţării, Medic, Mama şi Profesorul. Toţi ei sunt responsabili să demonstreze un caracter bun în societate.

Mai apoi la mese, fiecare în echipele lor trebuiau să scrie o listă cu calităţi de caracter portivite pentru fiecare rol în parte. Această activitate a fost condusă de alţi doi profesori: Saviţchi Tatiana, profesoară de limbă română la liceul Liviu Deleanu, şi Mazilu Ludmila, profesoară de istorie şi psihologie la liceul Dante Aligheri. După ce au finisat elevii au transpus ceea ce au discutat în grupurile mici, pe un panou, descrierile ficărei persoane.

 

 

Următoarea etapă a lecţiei, a fost condusă de Motovilov Svetlana, profesoară de limbă română, liceul Petru Rareş. Dumneaei a accentuat faptul că anumite calităţi de caracter, ca grija, responsabilitatea, demn de încredere erau la mai multe persoane. La fel principiul care l-a prezentat a fost – „A avea un caracter intergu, înseamnă a lua decizii corecte consegvent”.

 

A lua decizii nu este întotdeauna uşor. Avem nevoie de curaj pentru a lua decizii corecte în situaţii dificile. O mică discuţie în baza acestui principiu a fost condusă de Cucoş Vitalie, profesor de fizică în şcoala profesională nr.8.

 

 

Mai mult despre curaj au vorbit Butnari Vera, profesoară de istorie, liceul Moleşti şi Macriţchi Natalia, profesoară de matematică, liceul Truşeni. Dumnealor au citit cîte o istorioară despre curaj, şi au motivat elevii ca şi ei să aibă curaj în situaţiile din viaţă în care le va fi testat caracterul.

 

 

 

 

 

 

 

Ultima activitate a fost condusă de Mancaş Natalia, profesoară de matematică la liceul Natalia Dadiani. Dumneaei a accentuat încă un principiu important a dezvoltării unui caracter integru, şi anume importanţa timpului. „Îţi formezi un caracter intergu luînd decizii corecte în decursul timpului”.

La sfîrşitul acestei ore, elevii au primit din partea profesorilor cîte un mic cadou, cîteva îndemnuri scrise din partea fiecărui profesor participant la această lecţie.

  • Mulţumiri pentru această lecţie sunt aduse organizatorilor acestei conferinţe,
  • profesorilor ce au depus efort pentru a pregăti lecţia,
  • direcţiei şcolii pentru oferirea sălii de clasă şi invitarea elevilor,
  • şi mulţumiri sunt aduse şi elevilor care au oferit din partea lor cîteva ore din zilele de vacanţă, şi pentru o activitate bună la lecţie.

Lecţie practică la şcoala nr.5, 11 martie 2011

Aceste fotografii au fost făcute la lecţia practică în şcoala nr.5, municipiul Chişinău, de pe data 11 martie 2011, în cadrul conferinţei Cross Roads. La ea au participat 10 profesori din diferite şcoli şi elevi din clasele 6,7,8,9,11 din această şcoală.

Această prezentare necesită JavaScript.

Clipuri de 8 martie

Mama este cea mai bună

Cît de scumpe sunt mamele noastre, să le preţuim cu tot ce avem mai bun!

Cind tu aveai 1 an ea te hrănea şi te îmbăia.

I-ai mulţumit plângând toată noaptea.

Cînd tu aveai 2 ani ea te-a învăţat să mergi.

I-ai mulţumit fugind cînd ea te chema.

Cînd tu aveai 3 ani ea îţi pregătea toată mâncarea cu dragoste.

I-ai mulţumit aruncând farfuria pe jos.

Când tu aveai 4 ani ţi-a dat creioane colorate.

I-ai mulţumit colorând masa din sufragerie.

Cînd tu aveai 5 ani te-a îmbrăcat pentru vacanţă.

I-ai mulţumit sărind în prima baltă.

Cînd tu aveai 6 ani te-a dus la şcoală.

I-ai mulţumit strigând nu merg.

Cînd tu aveai 7 ani ţi-a cumpărat o minge.

I-ai mulţumit aruncând-o în fereastra vecinilor.

Cînd tu aveai 8 ani ţi-a dat o îngheţată.

I-ai mulţumit scăpând-o în poală.

Cînd tu aveai 9 ani ţi-a plătit lecţii de pian.

I-ai mulţumit că nici măcar nu te-ai deranjat să exersezi vreodată.

Cînd tu aveai 10 ani te ducea toată ziua cu maşina de la fotbal la gimnastică de la o zi de naştere la alta.

I-ai mulţumit că săreai din maşină şi nu te uitai niciodată înapoi.

Cînd tu aveai 11 ani te-a dus pe tine şi pe prietenii tăi la cinema.

I-ai mulţumit cerându-i să stea în alt rând.

Când tu aveai 12 ani te-a avertizat să nu te uiţi la anumite programe la TV.

I-ai mulţumit aşteptând să iasă din casă.

Cînd tu aveai 13 ani ţi-a sugerat cum să te tunzi.

I-ai mulţumit spunându-i că nu are gusturi.

Cînd tu aveai 14 ani ţi-a plătit o tabăra de vară de o lună.

I-ai mulţumit uitând să-i scrii măcar o scrisoare.

Cînd tu aveai 15 ani venea de la lucru şi-şi dorea o îmbrăţişare,

I-ai mulţumit stând în camera ta cu uşa încuiată.

Cînd tu aveai 16 ani te-a învăţat să-i conduci maşina.

I-ai mulţumit luându-i–o de cîte ori puteai.

Cînd tu aveai 17 ani ea aştepta un telefon important.

I-ai mulţumit stând la telefon toată noaptea.

Cînd tu aveai 18 ani ea plângea la festivitatea ta de absolvire a liceului.

I-ai mulţumit stînd la petrecere până în zori.

Cînd tu aveai 19 ani ţi-a plătit facultatea, te-a dus în cămpus şi ţi-a cărat bagajele.

I-ai mulţumit salutând-o în afara camerei ca să nu te simţi jenat în faţa prietenilor.

Cînd tu aveai 20 de ani te-a întrebat dacă te întâlneşti cu vreo fată.

I-ai mulţumit spunând-i “Nu-i treaba ta!”

Când tu aveai 21 de ani ţi-a sugerat anumite cariere pentru viitorul tău.

I-ai mulţumit spunând-i “Nu vreau să fiu ca tine!”

Cînd tu aveai 22 de ani te îmbrăţişa la absolvirea facultăţii.

I-ai mulţumit întrebând-o dacă poate să-ţi plătească o excursie prin Europa.

Cînd tu aveai 23 de ani ţi-a dat mobilă pentru primul tău apartament.

I-ai mulţumit spunîndu-le prietenilor că era urâtă.

Cînd tu aveai 24 de ani ţi-a cunoscut logodnica şi te-a întrebat de planurile de viitor.

I-ai mulţumit spunîndu-i printre dinţi: “Maaaaami, te rog”!

Cînd tu aveai 25 de ani te-a ajutat să-ţi plăteşti nunta şi a plâns şi ţi-a spus cât de mult te iubea.

I-ai mulţumit mutîndu-te în cealălaltă parte a ţării.

Cînd tu aveai 30 de ani te-a sunat să-ţi dea un sfat pentru copil.

I-ai mulţumit spunînd-i “Lucrurile sunt diferite acum”

Cînd tu aveai 40 de ani te-a sunat să-ţi amintească de aniversarea unei rude.

I-ai mulţumit spunîndu-i ca erai foarte ocupat chiar atunci.

Cînd tu aveai 50 de ani ea era bolnavă şi avea nevoie să ai grijă de ea.

I-ai mulţumit citind despre povara care devin părinţii pentru copiii lor.

Şi apoi, într-o zi, ea a murit în tăcere. ŞI tot ce nu ai făcut vreo+dată s-a întors lovind ca trăznetul in INIMA ta.

Dacă ea mai este pe aproape, nu uita să o iubeşti mai mult ca niciodată.

Dacă ea nu mai este, aminteşte-ţi dragostea ei necondiţionată şi dă-o mai departe.

Aminteşteţi mereu să o iubeşti pe mama ta.

Pentru că nu ai decît o singură mamă în toată viaţa ta. 

Cît de scumpe sunt mamele noastre, să le preţuim cu tot ce avem mai bun!
Cind tu aveai 1 an ea te hrănea şi te îmbăia. 

I-ai mulţumit plângând toată noaptea.

Cînd tu aveai 2 ani ea te-a învăţat să mergi.

I-ai mulţumit fugind cînd ea te chema.

Cînd tu aveai 3 ani ea îţi pregătea toată mâncarea cu dragoste.

I-ai mulţumit aruncând farfuria pe jos.

Când tu aveai 4 ani ţi-a dat creioane colorate.

I-ai mulţumit colorând masa din sufragerie.

Cînd tu aveai 5 ani te-a îmbrăcat pentru vacanţă.

I-ai mulţumit sărind în prima baltă.

Cînd tu aveai 6 ani te-a dus la şcoală.

I-ai mulţumit strigând nu merg.

Cînd tu aveai 7 ani ţi-a cumpărat o minge.

I-ai mulţumit aruncând-o în fereastra vecinilor.

Cînd tu aveai 8 ani ţi-a dat o îngheţată.

I-ai mulţumit scăpând-o în poală.

Cînd tu aveai 9 ani ţi-a plătit lecţii de pian.

I-ai mulţumit că nici măcar nu te-ai deranjat să exersezi vreodată.

Cînd tu aveai 10 ani te ducea toată ziua cu maşina de la fotbal la gimnastică de la o zi de naştere la alta.

I-ai mulţumit că săreai din maşină şi nu te uitai niciodată înapoi.

Cînd tu aveai 11 ani te-a dus pe tine şi pe prietenii tăi la cinema.

I-ai mulţumit cerându-i să stea în alt rând.

Când tu aveai 12 ani te-a avertizat să nu te uiţi la anumite programe la TV.

I-ai mulţumit aşteptând să iasă din casă.

Cînd tu aveai 13 ani ţi-a sugerat cum să te tunzi.

I-ai mulţumit spunându-i că nu are gusturi.

Cînd tu aveai 14 ani ţi-a plătit o tabăra de vară de o lună.

I-ai mulţumit uitând să-i scrii măcar o scrisoare.

Cînd tu aveai 15 ani venea de la lucru şi-şi dorea o îmbrăţişare,

I-ai mulţumit stând în camera ta cu uşa încuiată.

Cînd tu aveai 16 ani te-a învăţat să-i conduci maşina.

I-ai mulţumit luându-i–o de cîte ori puteai.

Cînd tu aveai 17 ani ea aştepta un telefon important.

I-ai mulţumit stând la telefon toată noaptea.

Cînd tu aveai 18 ani ea plângea la festivitatea ta de absolvire a liceului.

I-ai mulţumit stînd la petrecere până în zori.

Cînd tu aveai 19 ani ţi-a plătit facultatea, te-a dus în cămpus şi ţi-a cărat bagajele.

I-ai mulţumit salutând-o în afara camerei ca să nu te simţi jenat în faţa prietenilor.

Cînd tu aveai 20 de ani te-a întrebat dacă te întâlneşti cu vreo fată.

I-ai mulţumit spunând-i “Nu-i treaba ta!”

Când tu aveai 21 de ani ţi-a sugerat anumite cariere pentru viitorul tău.

I-ai mulţumit spunând-i “Nu vreau să fiu ca tine!”

Cînd tu aveai 22 de ani te îmbrăţişa la absolvirea facultăţii.

I-ai mulţumit întrebând-o dacă poate să-ţi plătească o excursie prin Europa.

Cînd tu aveai 23 de ani ţi-a dat mobilă pentru primul tău apartament.

I-ai mulţumit spunîndu-le prietenilor că era urâtă.

Cînd tu aveai 24 de ani ţi-a cunoscut logodnica şi te-a întrebat de planurile de viitor.

I-ai mulţumit spunîndu-i printre dinţi: “Maaaaami, te rog”!

Cînd tu aveai 25 de ani te-a ajutat să-ţi plăteşti nunta şi a plâns şi ţi-a spus cât de mult te iubea.

I-ai mulţumit mutîndu-te în cealălaltă parte a ţării.

Cînd tu aveai 30 de ani te-a sunat să-ţi dea un sfat pentru copil.

I-ai mulţumit spunînd-i “Lucrurile sunt diferite acum”

Cînd tu aveai 40 de ani te-a sunat să-ţi amintească de aniversarea unei rude.

I-ai mulţumit spunîndu-i ca erai foarte ocupat chiar atunci.

Cînd tu aveai 50 de ani ea era bolnavă şi avea nevoie să ai grijă de ea.

I-ai mulţumit citind despre povara care devin părinţii pentru copiii lor.

Şi apoi, într-o zi, ea a murit în tăcere. ŞI tot ce nu ai făcut vreo+dată s-a întors lovind ca trăznetul in INIMA ta.

Dacă ea mai este pe aproape, nu uita să o iubeşti mai mult ca niciodată.

Dacă ea nu mai este, aminteşte-ţi dragostea ei necondiţionată şi dă-o mai departe.

Aminteşteţi mereu să o iubeşti pe mama ta.

Pentru că nu ai decît o singură mamă în toată viaţa ta.

Cartea domnişoarei necunoscute.

Un băiat a intrat odată într-o bibliotecă şi a luat o carte să o citească. A rămas fascinat, dar nu de conţinutul cărţii ci de anumite notiţe scrise pe marginea foilor, erau gînduri despre viaţă, despre oameni, despre dragoste. La sfîrşitul cărţii era şi numele persoanei care a scris aceste notiţe. Era o fată. Acest băiat a găsit adresa ei, i-a scris o scrisoare şi i-a spus că ar vrea s-o cunoască mai mult. Ea i-a răspuns, şi au început să comunice prin intermediul scrisorilor. El i-a cerut de cîteva ori poza ei, însă ea a refuzat să i-o dea. În cele din urmă ei au hotărît să se întîlnească şi fata i-a spus că o va recunoaşte după trandafirul pe care îl va avea la ea. Băiatul a mers la locul de întîlnire, a luat cu el şi cartea acelei fete, şi la început nu vedea pe nimeni, la un moment dat a văzut o fată blondă, cu ochii albaştri, frumoasă, îmbrăcată într-o haină verde. Numai că nu avea nici o floare la ea. a vrut să se apropie de ea, însă tot atunci a observat o doamnă de vreo 40 de ani, cu un trandafir în mînă. A rămas dezamăgit, însă s-a gîndit el, că o iubea pe aceasta persoană pentru inima ei, şi odată ce a văzut inima ei în atîtea scrisori a hotărît să se apropie. S-a apropiat şi i-a spus – „Eu sunt băiatul care ţi-am scris scrisorile, şi tu cred că eşti persoana a cărei carte este aceasta. Mă bucur că însfîrşit te-am întîlnit”. La care doamna i-a răspuns – „De fapt nu sunt eu persoana pe care o cauţi, o domnişoară în haină verde mi-a dat această floare s-o ţin şi mi-a spus că dacă se va apropia vreun băiat să-i spun cine defapt a dat această floare”

Fata de „şapte vaci”

Era un om care a plecat cu un prieten de al său pe o anumită insulă unde trăiau şi alţi oameni băştinaşi pentru a lucra un timp acolo. Şi iată că atunci cînd a venit timpul ca ei să plece de acolo, unul din ei a spus că rămîne, şi a spus că vrea să se însoare. Cel de-al doilea l-a întrebat cu cine, şi acesta ia arătat, la care prietenul i-a spus – „Chiar vrei să te căsătoreşti cu ea, vezi că ea arată aşa, nu chiar…”. însă primul prieten era hotărît. În acea regiune era un obicei, scă ceri mîna fetei trebuie să dai un preţ anumit pentru asta, şi anume să dai un anumit număr de vaci. Dacă fata e aşa nu chiar frumoasă, atunci puteai să dai o vacă sau două pentru ea. dacă era frumoasă, bine educată şi aşa mai departe, atunci 4-5 vaci. Acest bărbat a mers la tatăl acestei fete şi a cerut-o în căsătorie, la care tatăl i-a spus – „Poate o ei pe sora ei…? că fata pe care vrei s-o ei în căsătorie e aşa, nu chiar…”. El totuşi era hotărît a cerut-o în căsătorie anume pe ea, şi i-a spus tatălui că-i dă 7 vaci pentru ea, la care tatăl s-a mirat că-i dă aşa de multe, însă el a insistat, şi a luat-o în cele din urmă de soţie. Peste mai mulţi ani, prietenul acestui bărbat a venit în vizită. Şi cînd a ajuns la uşă, ia deschis o doamnă care arăta destul de bine, şi se purta destul de frumos, aşa încît prietenul dat a rămas cu o impresie plăcută. Şi l-a întrebat pe prietenul său – „cine e femeia pe care am întîlnit-o la uşă?”, la care prietenul i-a răspuns – „E fata pe care am dat 7 vaci”.

Felul cum ne purtăm şi apreciem oamenii din jur poate să-i ridice la cele mai înalte culmi.